Roșii sălbatice (din nou)

    N-am mai scris aci de ceva vreme. Acu sunt prins cu piețele de semințe unde mă străduiesc din răsputeri să fac față, da tot ca la școli ajung, să-ngraș porcu-n ajun. Am fost la Sibiu, Cluj și urmează orașul meu adoptiv Timișoara. Aci chiar sper să mă mobilizez să nu mă fac de rușine. Da, deocamdată, mai am timp și de visat. 🙂
    Revin la una dintre dorințele mele pentru anul care vine: roșii sălbatice. Prima care circulă sub numele ăsta la noi e 'Solanum sisymbrifolium' o solanacee țepoasă de care mi-e drag și pe care am cultivat-o cu un succes parțial (semi-eșec) de vreo două ori - vreo două fire amărâte. Cât pe ce să mă descurajez, da am descoperit că am niște semințe de anul trecut, luate de maică-mea. Deci, dacă nu le pierd, o mai încercăm o dată. E frumoasă, așa țepoasă cum e ea, bună de capcană de gândaci de Colorado și alte alea.
    Da când zic de roșii sălbatice, nu la asta mă gândesc eu. Sunt o trupă de neamuri de roșii sălbatice, compatibile genetic cu cele domestice (spre deosebire de asta de fu vorba mai înainte) care n-au o valoare productivă, poate nici gustativă, dar aici e de dezbătut, ca a celor domestice. Oricum la mărimea fructelor sunt toate deficitare. Dar se pare că la moștenirea genetică și la rezistența la boli/dăunători sunt net superioare.
    Sunt mai multe, încet-încet o să mai tot achiziționez. Prima achiziție e 'Lycopersicon pimpinellifolium' care e același lucru cu 'Sweet Pea Currant' pe care le-am primit de la o Doamnă căreia îi mulțumesc încă o dată, împreună cu așa-zisele 'roșii porcești', care numa domestice nu-s, da cât îs ele de sălbatice de la mama lor sau cât s-or fi sălbăticit după domesticire n-aș putea să spun. De astea am citit aci și încă despre unele care-s pe vine 🙂 https://m.facebook.com/groups/740526862768545/permalink/1318218821666010/

    Apoi mai sunt alte câteva, nu chiar puține, care mi se pare că merită atenția iubitorilor. Deocamdată am comandat și primit astăzi o sută de semințe de 'Solanum habrochaites'. Ca să n-o mai lungesc mult, astea fac flori mari și multe și strigă după polenizatori, fără de care nici n-ar rodi, fac niște roșii mici și verzi și păroase, da pot fi donatori de polen pentru roșiile domestice. Se folosesc în cercetare pentru încrucișări cu roșiile domestice pentru obținerea de soiuri mai rezistente la boli și dăunători. Se spune, pe undeva, că diversitatea roșiilor domestice din punct de vedere a ADN-ului e cam la 5% din ale ăstora. Aci am citit și nu știu cât am priceput https://www.facebook.com/1429279850644443/posts/2315315375374215/
Ce nu-mi e clar mie de loc e dacă Domnul cu pricina face polenizare încrucișată manual sau le cultivă amestecate și-așteaptă să le polenizeze sălbaticele pe domestice. Tind să cred c-o face manual (n-am citit chiar atent sau cum spusăi, n-am priceput tot) altfel m-aș întreba ce muzică le-o pune, de le convinge să se combine. Cu asta manuală am încă rețineri, îmi sună a viol. 😀
Una peste alta, am semințe de Neandermato(Solanum habrochaites) de-astea mai multe de cât îmi trebuie. Dacă vrea cineva să-mi zică.

P.S. am mai primit o floare(semințe), perenă oarecum, de care am citit că ar face și fructe comestibile, care, dacă am tradus bine, seamănă la gust cu smochinele.